Pilde

Această pagină conține pilde personale. Nimic nu este copiat.

1. Cine se încrede în Domnul va trăi veșnic; dar cine se încrede în sine va pieri. –

2. Cine se crede înţelept, să ia aminte, că multe înțelepciuni sunt înşelătoare; şi dacă te laşi dus de ele, ai fost înşelat. –

3. Înţelepciunea este de mai multe feluri, dar una singură este adevărată: înţelepciunea care vine de la Cel Atotputernic. –

4. Cine se conformează cu lumea, va fi distrus; dar cine-L ascultă pe Domnul, va trăi pe veci. –

5. Omul este pretenţios; dar nu ştie că viaţa lui, nu este după pretenţiile lui, ci după voia lui Dumnezeu; aşa că, cine poate zice: „sunt x”? Căci într-o clipă nu mai eşti! Dar cine zice: „nu sunt nimic!”, acela va trăi. –

6. Cine râde de altul, să ia aminte, dacă nu cumva va da şi el altuia prilej de râs de el şi împotriva lui; aşa că întâi scoate-ţi bârna din ochiul tău şi apoi mergi să scoţi şi paiul din ochiul altuia. –

7. Dacă ţi se pare că eşti tare, ai grijă să rămâi tare; iar dacă nu eşti, întăreşte-te; căci altfel vei cădea şi te vei face praf şi pulbere. –

8. Când răutatea intră în om, intră şi moartea; dar când acel om se pocăieşte, căpetenia răului fierbe. –

9. Dacă vrei să trăieşti, practică adevărul, vorbeşte adevărul, căci Dumnezeu este în Adevăr, Viu, Veșnic şi Atotputernic. –

10. Cine-L iubeşte pe Domnul, iubeşte viaţa; dar cine calcă „poruncile” Lui, va pieri. –

11. Legile omului nu duc decât la Iad, pentru că numai legile care sunt date de Dumnezeu duc în Rai. –

12.Cine dă legi, va fi legiuit după legile lui; şi cine forţează şi pe alţii să ţină acele legi, va avea parte de legi. –

13. Cine împlineşte legi, va primi răsplata după împlinirea legilor; dar cine vine la Domnul cu bucurie, cu bucurie va intra în Împărăţia Cerurilor. –

14. Dacă crezi că vei intra în Rai împlinind legi, te-ai înşelat; dar dacă-L iubeşti pe Dumnezeu, ai scăpat de legi şi vei intra în Rai. –

15. Legea te îndrumă spre Domnul, dar cu Domnul eşti fără Lege. –

16. Cine-L cunoaşte pe Domnul, este cu neputinţă să nu-L şi slăvească; dar cine nu-L cunoaşte, urăşte Numele Lui. –

17. Cine-L mărturiseşte pe Domnul, este născut din nou; dar cine se ruşinează de Numele Lui, va fi dat de ruşine. –

18. Dacă crezi că totul este în mâinile tale, ia aminte că peste o clipă este posibil să nu mai fii; şi atunci te-ai făcut de râs. –

19. Cine se încrede în sine, va fi dat de ruşine; dar cine se încrede în Domnul, va trăi veșnic. –

20. Cine este rău, de răutate va avea parte şi de răutate va pieri. –

21. O armată întreagă de oameni răi, nu au izbândă nici cât un om în comă. –

22. Un om blând face cât toate împărăţiile lumii; şi este privit cu blândeţe, de o lume întreagă. –

23. Dragostea este ca o floare foarte frumoasă şi foarte parfumată; dar foarte rară, pentru că răutatea a crescut mare şi a înăbuşit-o. –

24. Cine seamănă Dragoste, Dragoste va secera; şi cine seamănă răutate, răutate va secera. –

25. Dacă dai o palmă aproapelui tău, o vei primi înapoi şi cu dobândă; şi dacă dai cu nuiaua, cu nuiaua vei fi lovit. –

26. Cine iubeşte lumea, va vedea că lumea va pieri; dar cine-L iubeşte pe Domnul, se va bucura veșnic. –

27. Dacă te bucuri, bucură-te în continuare, dar bucură-te în Domnul; celelalte bucurii sunt schimbătoare. –

28. Cine-L cunoaşte pe Domnul, este cu adevărat Fericit; dar cine nu-L cunoaşte, merge din prăpastie în prăpastie, până în Iad. –

29. Cel care este cel mai mare din lumea asta, va fi surprins când va vedea că în lumea cealaltă va fi cel mai nepreţuit. –

30. Cine se teme de Domnul va trăi; dar cine se teme de lume, va pieri odată cu lumea. –

31. Omul care umblă după slavă, va cădea în prăpastie; dar omul care umblă după adevăr, va trăi veșnic. –

32. Cine-L cunoaşte pe Domnul, este născut din Domnul; şi cine este născut din Domnul, va trăi veșnic laolaltă cu EL. –

33. Cine este mare înaintea oamenilor, nu este nimic înaintea lui Dumnezeu; și cine este cel mai mic înaintea oamenilor, este cel mai mare înaintea lui Dumnezeu. –

34. Dacă vrei să fii mare înaintea oamenilor, mai întâi caută să fii plăcut Domnului şi apoi o să afli că nu poţi fi mare înaintea oamenilor! –

35. Cine vrea să fie bogat, să caute să se îmbogăţească spiritual, căci atunci chiar va fi bogat! –

36. Dacă eşti bogat spiritual, ÎL ai pe Dumnezeu; şi Dumnezeu are totul; nimic nu-I lipseşte! –

37. Cine se face sărac pentru Domnul, se îmbogăţeşte prin Domnul; dar cine se face bogat pentru el, se face sărac pentru veșnicie. –

38. Cine se smereşte înaintea oamenilor pentru Domnul, capătă viaţa veșnică şi bogată. –

39. Omul fără Dumnezeu este ca un pai în mijlocul pustiei, pe care-l suflă vântul. –

40. Un tânăr neprihănit în ziua de azi, este ca un lup prins de oameni la oi. –  

41. Înţelepţii lumii acesteia sunt ca nişte flori frumoase; dar când vine coasa, pier. –

42. O femeie cinstită în ziua de azi, este ca o floare foarte frumoasă şi parfumată; dar pe care o găseşti foarte greu, pentru că i-a cam pierit sămânţa. –

43. Casa nebunului este locuită de păianjeni, iar casa neprihănitului este locuită de Dumnezeu. –

44. Femeia nebună este ca o vulpe turbată! Nu te duce după ea, căci vei pieri odată cu ea! –

45. Un copil neprihănit într-o casă de nebuni, este ca un curcan într-o vizuină de vulpi. –

46. Viaţa aceasta este ca un călător care trece printr-un sat; pe când cealaltă viaţă este veșnică. –

47. Nu zice: „mâine este ziua mea în (...)” pentru că nu ştii ce-ţi aduce ziua de mâine sau dacă o vezi cel puţin! –

48. Zgârcitul nu se satură să adune, iar darnicul îşi adună comori în Cer. –

49. O mică plăcere poate să te chinuie toată viaţa; dar şi împlinirea ei, poate să te chinuie toată veșnicia. –

50. O plăcere de o clipă, poate avea consecinţe toată viaţa. –

51. Când pleacă doi într-un loc, nu se ştie dacă vor ajunge curând; dar dacă pleacă doar unul, merge cât doi. –

52. Gura mincinoşilor şi a scornitorilor de minciuni n-o poate opri nimeni; dar nici din Iad nu-i poate scoate nimeni. –

53. Neprihănirea celui neprihănit străluceşte până dincolo de soare şi-l duce-n Rai; dar nebunia nebunului duce la pieire. –

54. Nu-i zice fratelui tău: „Nebunule”! Fiindcă nu ştii dacă nu cumva tu eşti  „nebunul”. –

55. Nu te lua la ceartă cu fratele tău, căci Dumnezeu Îşi întoarce faţa de la voi şi apoi vine mânia Lui! –

56. Iubeşte-l pe aproapele tău şi nu-l judeca, pentru că nu te poate scoate nimeni de la judecata viitoare! –

57. Dumnezeu să-ţi fie Stăpân şi aproapele frate; nu le schimba rolurile, pentru că altfel vei ajunge în Iad! –

58. Cine ÎL are pe Domnul, are totul; dar cine are creaţia Domnului, nu are nimic! –

59. Nu te uita la creaţie, căci este înşelătoare; ci uită-te la Dumnezeu, căci EL nu este înşelător, ci Drept! –

60. Creaţia va fi schimbată şi înnoită; dar Dumnezeu rămâne veșnic Bun, Iubitor şi Drept. –

61. Dacă ai creaţia, să ştii că ea va fi arsă! Și cu ce rămâi? –

62. Dumnezeu îl iubeşte pe cel ce-L iubeşte și peste cei mânioşi aduce mânia. –

63. Vrăjmășia cu Dumnezeu, este moarte curată; dar pocăinţa învinge moartea. –

64. Iubeşte-L pe Dumnezeu, ca să trăieşti veșnic; şi nu iubi lumea şi lucrurile ei, căci acestea vor pieri curând! –

65. Dumnezeu iubeşte omul; dar dacă omul nu-L iubeşte pe Dumnezeu cât timp trăiește, vine mânia Lui. –

66. Gura clevetitorilor produce nebunie; dar mai nebun este cine ascultă de gura lor. –

67. Nebun este cel care îşi adună; dar şi nebunii vor arde. –

68. Bogăţia trage la bogăţie şi capul* bogăţiilor este Iadul. –

69. Gura spartă spune detoate, dar ferice de cine nu o ascultă! –

70. Gura spartă este a Iadului şi nu mulţi sunt cei care fug de ea. –

71. Femeia străină este atrăgătoare şi mulţi aleargă după ea, la Iad; aşa că nu privi după ea, ca să nu cazi în prăpastie; căci trupul ei este ca un așternut pufos, așezat peste o groapă. –

72. Între iubirea lui Dumnezeu şi mânia Lui nu este decât o clipă: moartea; căci Dumnezeu iubeşte omul până îi ia sufletul; după aceea vine mânia Lui. Aşa că vino la Domnul cât eşti în viaţă, căci după ce ai murit, mort rămâi! –

73. Cine zice că-L iubeşte pe Dumnezeu şi n-o dovedeşte, este un mincinos; şi mincinoşii vor pieri. –

74. Cine aleargă să-L cunoască pe Domnul, să aibă grijă să nu se împiedice şi să cadă, ca apoi să se întoarcă înapoi; ci mai degrabă să meargă mai încet şi să studieze cu de-amănuntul calea pe unde are să meargă; căci multe căi duc în Iad şi doar una singură duce în Rai! –

75. Cât este omul pe pământ, trăind în trup de carne, Domnul îi întinde mâna Lui mereu; dar dacă omul nu întinde şi el mâna spre Domnul, ca să-L prindă de mână, va rămâne pe vecie, fără să mai poată vedea mâna Domnului. –

76. Dacă crezi că eşti plăcut Domnului după felul tău de vieţuire, cercetează-te în fiecare ceas, să vezi dacă cu adevărat mergi după Voia Lui! –

77. Cine se încrede în ziua de mâine, să ia aminte că nu el face să mai vină o zi, ci mai degrabă să caute să se împace cu Cel ce face să mai vină o zi; căci viaţa omului nu este după succesul pe care îl are în viaţă, o dovadă că mai trăieşte şi mâine! –

78. Cine ÎL are pe Domnul în minte şi creaţia în inimă, nu va avea parte nici de una, nici de cealaltă. –

79. Când un om este după voia lui Dumnezeu, mânia Lui asupra poporului scade la jumătate; dar când acel om este omorât, mânia Lui se aprinde de două ori mai mult decât era prima dată. –

80. Când cineva zice că face Voia Lui Dumnezeu şi el umblă după voia lui, acela este un mincinos și un înșelător. –

81. Omul sincer L-a cunoscut pe Domnul şi merită ascultat; dar de la unul care minte nu ai ce învăţa; aşa că nu-l băga în seamă! –

82. Omul care râde de alții, este un batjocoritor; dar nu râde şi tu cu el, ca să nu te faci și tu părtaș păcatelor lui! –

83. Cu Isus sau fără Isus, viaţă ai veșnică; dar cu Isus ai viaţă Fericită, iar fără Isus ai viaţă chinuită. –

84. Puţină ploaie nu face să curgă izvorul; tot aşa şi cu omul: puţină credinţă nu-l face desăvârşit. –

85. Pământul bun înghite toată ploaia şi dă roade bune; dar pământul rău înghite ploaia şi nu dă roade bune, ci rele. –

86. În pământul tare şi clisos, cu greu intră apa; dar şi când intră, îl distruge. –

87. Cuvântul Domnului este ca o ploaie bună; cine şi-a făcut grădină, va avea roade din ea. –

88. Cine îşi face grădină în inima lui şi îşi sădeşte lucruri bune în ea, când va veni ploaia de Cuvânt, va da creştere lucrurilor şi va primi multe roade şi binecuvântări de la Cel care aduce ploaia. –

89. Cine îşi sădeşte spini şi pălămidă în grădina inimii lui, va primi multe roade de spini şi pălămidă; şi împreună cu ele, blestemul Celui care aduce ploaia. –

90. Dacă grădina inimii tale aduce numai roade bune, ea va fi ridicată în cer, ca s-o vadă toţi sfinţii; dar dacă ea aduce numai spini şi pălămidă, va fi arsă în cuptorul cu foc, care nu se stinge. –

91. Cine îşi adună roade multe pe pământ, va rămâne fără ele la Sfârşit; dar cine îşi adună roade în cer, le va avea pe toate în cer. –

92. Cine iroseşte ploaia lui Dumnezeu pentru spini şi pălămidă, va fi ars împreună cu spinii şi cu pălămida; din pricina Cuvântului. –

93. Cine se bucură cu lumea, va pieri odată cu lumea; dar cine se bucură cu Domnul, se va bucura veșnic, căci Domnul este vecinic. –

94. Lumea se schimbă, timpul se schimbă, vremea trece, viaţa trece, dar Domnul este veșnic în picioare şi nimeni şi nimic nu-L va schimba. –

95. Cine umblă cu Domnul, va rămâne veșnic în picioare, căci Domnul îl va ţine. –

96. Domnul este netemător; cine merge cu EL, nu se va teme pe veci de nimic, căci Domnul este cu el. –

97 .Cine face Voia Domnului, face două treburi odată: face ceea ce* Domnul îi cere şi îşi face viaţa veșnică şi fericită. –

98. Cine se teme de Domnul, iubeşte Dreptatea, pentru că Domnul este Drept; şi cine practică Dreptatea, va fi îndreptăţit. –

99. Cine păzeşte poruncile lui Dumnezeu, este un om drept; dar dacă nu are Dragoste, va pieri în dreptatea lui. –

100.Dreptatea este una şi Dragostea este alta; cine le are pe amândouă, este născut din nou; iar cine le separă pe una de cealaltă, va fi separat de Dumnezeu pentru veșnicie. –

101. În credinţă, Dragostea are Dreptate mereu şi Dreptatea are mereu Dragoste. –

102. Cine ÎL iubeşte pe Dumnezeu, are şi Dreptate şi Dragoste; pe când, cine umblă după dreptate, cu greu va găsi Dragostea (dacă o va găsi). –

103. Dragostea vine întotdeauna de la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este Dragostea; dar dreptatea nu vine întotdeauna de la Dumnezeu, chiar dacă Dumnezeu este şi Drept. –

104. Dreptatea vine de foarte multe ori și din egoismul nostru, care cere dreptate; şi facem dreptatea fără Dumnezeu. –

105. Cine ÎL caută pe Domnul, ÎL va găsi; dar cine nu-L caută, se va prăbuşi când va da piept cu Cuvântul Lui. –

106. Căutaţi pe Domnul cât este de găsit; căci dacă s-a sfârşit cu acest har ca  să-L găsim şi să-L primim, s-a terminat cu viaţa! –

107. Căutaţi pe Domnul şi nu vă înșelați inima cu tot felul de minciuni; Domnul nu-i minciună, ci este Adevăr; şi cine ÎL are pe Domnul, va trăi în Adevăr! –

108. Să-L cauţi pe Domnul nu e foarte greu; dar este foarte greu să-ţi vină să-L cauţi. –

109. Să-L găseşti pe Domnul este foarte uşor; dar nu este tot la fel de ușor să accepţi să-L cauți. –

110. Cine-L caută pe Domul, ÎL găseşte; şi cine cere, primeşte; aşa că cine-L găseşte, să fie Bucuros; şi cine este Bucuros, să se Bucure că L-a primit pe Domnul! –

111. Cine L-a găsit pe Domnul, să aibă grijă să nu-L mai piardă, ci să meargă după Voia Lui; căci Voia Lui Dumnezeu este ca noi să trăim fericiţi în prezenţa Lui. –

112. Să cauţi un om, îţi trebuiesc mulţi oameni din lumea asta; dar să-L cauţi pe Domnu îţi trebuie doar inima deschisă pentru EL şi dorinţa de a-L căuta. –

113. Cine are inima deschisă pentru Domnul şi dorinţa de a-L căuta, să nu neglijeze acest moment, ci să nu-L caute, căci nu se ştie când va mai avea această dorință! –

114. Şi cine L-a găsit, să nu ezite să-L și primească; căci nu se ştie când va mai avea această ocazie, să-L caute, să aibă inima deschisă pentru EL, să-L găsească şi să aibă șansa să-L şi primească în inima lui! –

115. Cine vrea să stăpânească, va fi stăpânit; dar cine vrea să slujească, va împărăţi. –

116. Slujitorul cinstit aduce multă roadă Stăpânului său şi nu caută foloasele lui şi va fi iubit de Stăpân. –

117. Iar cine vrea să stăpânească, nici nu va fi luat în seamă; şi va fi chinuit, batjocorit şi aruncat în iazul de foc. –

118. Dacă vrei să-I slujeşti Stăpânului, slujeşte-I din toată inima; şi vei avea ca răsplată, moştenire din şi în Împărăţia Stăpânului. –

119. Încercarea lucrează răbdare pentru cel credincios; dar pentru cel necredincios se lasă cu multă durere. –

120. Răbdarea şi pacea vin de la Dumnezeu; şi acestea sunt trimise tuturor celor ce-L iubesc. –

121. Cine are Pace şi Răbdare, ÎL are pe Dumnezeu; dar cine se frământă tot timpul, nu are nimic. –

122. Cine împlineşte Voia lui Dumnezeu este Fericit; pentru că şi Dumnezeu este Bucuros de el! –

123. Când răutatea intră în cineva, intră şi moartea; dar când acel om se pocăieşte, este sărbătoare în ceruri. –

124. Cine se încrede în Domnul, nu va fi dat de ruşine; şi are viaţa veșnică. –  

125. Femeia nebună este ca o vulpe turbată; cine se duce după ea, îşi caută el singur moartea. –

126. Datoria cinstită este o meserie curată; cine şi-o împlineşte, este un om drept şi poţi să-ţi pui nădejdea în el. –

127. Cine munceşte mult nu se îmbogăţeşte şi cel care lucrează cu cumpătare nu duce lipsă. –

128. Leneşul nu se satură să stea, pe când harnicul nu se satură muncind. –

129. Cine munceşte mult oboseşte şi cine munceşte cu cumpătare propăşeşte. –

130. Cine munceşte mult nu este mulţumit de rezultat; pe când, cel ce munceşte cu cumpătare, este mulţumit mereu. –

131. Celor răi, de ce se tem, aceea li se şi întâmplă; dar cei neprihăniţi stau tari în Dumnezeul lor. –

132. Cine vorbeşte mult nu câştigă nimic; şi cine nu vorbeşte*, capătă încredere. –

133. De la cel ce vorbeşte într-una și fără rost - şi de la cel ce nu vorbeşte când trebuie, să nu te aştepţi să auzi ceva ziditor! –

134. Cel ce vorbeşte într-una şi cel ce tace tot timpul sunt tot una; căci nu poţi afla nimic de la ei. –

135. Pe cel nesătul, cu nimic nu-l saturi; dar cel înţelept se satură şi cu o vorbă. –

136. Cei răi, după ce aleargă, aceea nici nu găsesc; dar cei neprihăniţi nu duc lipsă de nimic. –

137. Lenea este ca o curvă; cine îşi încredinţează sufletul în mâinile ei, va muri de foame. –

138. Unde nu este înţelegere, nu este nici bucurie; şi fără ele nu poţi trăi. –

139. Casa este frumoasă, după cum este femeia de isteaţă. –

140. Omul nesimţit se împlineşte pe sine, supărându-i pe alţii; dar cel înţelept se împlineşte pe sine, împlinindu-i pe alţii. –

141. Omul priceput ştie ce este răul și de aceea nici nu-l face; dar omul nepriceput chiar şi după ce-l face, tot spune „N-am făcut nimic rău!” –

142. Omul fără minte ia toate gropile la rând şi spune: „Asta-i viaţa!” Dar cel înţelept le ocoleşte pe toate şi spune: „Asta-i viaţa!” –

143. Cine se fereşte de gropi, nu cade în ele; dar cine nu le ia în seamă, îşi găseşte sfârşitul în una din ele. –

144. Cine ascultă* copiii, este un om înţelept; dar înţeleptul* nu vrea să stea de ascultat copii. –

145. Dacă eşti înţelept, stai și ascultă*-ţi copiii; căci altfel îi vei pierde şi-ţi faci ruşine! –

146. Ascultă*-ţi copiii ca să te bucuri; căci numai aşa îți vei vedea copiii bucuroşi şi ascultători! –

147. Dacă nu eşti înţelept, înţelepţeşte-te; căci numai aşa vei vedea armonia în casa ta! –

148. Copilul ascultat de părinţii lui nu este niciodată trist sau speriat, căci are un sprijin tare în părinţii lui. –

149. Cine L-a ales pe Dumnezeu ca autoritar peste el, este un om înţelept, căci numai de la EL vine înţelepciunea; şi cine o are, nu va fi dat de ruşine. –  

150. Un copil se câştigă jucându-te cu el şi un bătrân ajutându-l; şi la asta ne-a şi chemat Domnul. –

151. Cine nu are bătrâni să-şi cumpere; şi cine are, să îngrijească de ei, căci aşa se împlineşte Dragostea! –

152. Ajutând bătrânii, ÎL ajuţi pe Dumnezeu; şi EL nu te va lăsa nerăsplătit, căci EL este Drept. –

153. Un copil neputincios şi un bătrân sunt tot una; cine îngrijeşte de ei, a împlinit Dreptatea. –

154. Dacă ai bătrâni şi nu îngrijeşti de ei, mânia lui Dumnezeu te va cuprinde. –

155. Cei curioşi sar în orice groapă, ca să vadă ei ce este acolo. Dar cine ştie în care din ele îşi vor găsi ei sfârşitul?! –

156. Femeia cinstită este o comoară de mare preţ pentru bărbatul ei; bărbatul este stăpânul ei; dar dacă el este un risipitor, ce se va alege de ea? –

157. Mai bine să locuieşti într-un grajd şi să fii smerit, decât să locuieşti într-o casă mare şi să fii mândru. –

158. Mai bine să fii cerşetor şi să fii smerit, decât să fii plin de bani şi să fii mândru. –

159. Mai bine să fii într-o stare foarte joasă şi să fii mântuit, decât să fii într-o stare foarte înaltă şi să-ţi pierzi sufletul. –

160. Cine se mândrește cu ce are, se pierde pe sine; dar cine se smerește cu ce are, își câștigă sufletul. –

161. Cine nădăjduieşte în cele de sus şi se şi luptă să le aibă, le va avea; dar cel neinteresat de cele cereşti, nu va avea nimic. –

162. Mai bine să fii sărac şi să depinzi de alţii, decât să fii bogat şi să te laude alţii; căci bogăţia merge pe calea mândriei şi mândria pe calea pieirii. –

163. Femeia este cununa bărbatului ei; şi ea va fi proaspătă şi frumoasă, dacă cel ce o are se îngrijeşte de ea. –

164. Mai bine zece cuvinte bune pe zi, decât zece mii pline de răutate şi de înşelăciune! –

165. Mai bine să vorbeşti rar și cu înțelepciune, decât să vorbeşti tot timpul şi să enervezi pe toată lumea! –

166. Decât să fii plictisitor, mai bine fii înțelept; şi decât să fii enervant, mai bine taci și ia învățătură! –

167. Mai mult valorează două vorbe bune spuse la nevoie, decât zeci de mii de vorbe spuse fără rost! –

168. A fi cu Hristos este Fericirea Fericirilor; și a fi fără Hristos este tragedia tragediilor! –

169. Ruşinea este pentru cei ruşinoşi, înţelepciunea pentru cei înţelepţi, prostia pentru cei proşti, nebunia pentru nebuni, iar Iadul pentru toţi necredincioşii. –

170. Ca să ajungi în Iad nu trebuie să faci nimic; dar dacă nu vrei să ajungi în Iad, va trebui să te supui Mântuitorului. –

171. Toţi oamenii cred... dar majoritatea nu pe Dumnezeu! –

172. Cine se încrede în Domnul nu va duce lipsă de nimic, căci DOMNUL nu se lasă de ruşine! –

173. Mai bine să pară că nu eşti nimic şi să fii ceva, decât să pară că ești ceva şi să nu fii nimic! –

174. Dacă  nu  poţi  forţa  pe  Cineva  să  nu  te  mai  iubească, poți  măcar  să-L  accepţi  şi  să-L  iubeşti! –

175. Dacă  nu  poţi  izgoni  Dragostea  lui  Dumnezeu  de  la tine,  poţi  să  o  respingi  sau să   nu   o   iei   în   seamă; dar  ce  faci  fără  Dragostea  Celui  care  şi-a  dat  viaţa pentru  tine? –

176. Dacă Dragostea este nevoia cea mai mare a inimii şi sufletului tău,  atunci, de ce treci pe lângă Dragoste şi nici măcar nu o iei în seamă? –

177. Dragostea stă şi plânge la uşa casei tale, fiindcă nu-ţi pasă de ea şi nu o inviţi să intre în casa ta; şi totuşi, ea este nevoia ta cea mai mare! –

178. Dacă Dragostea te caută pentru că te iubeşte şi vrea să te fericească,  înseamnă că tu, deşi fără ea te simţi fără viaţă, totuşi nu o vrei, din  moment ce te ascunzi de ea şi nu vrei să o primeşti! –

179. Dragostea  este  ceea  ce  fiecare   om   tânjeşte  să  aibă;  şi  cu  toate   acestea,  foarte   puţini  o  au,  pentru  că  nu  vor  să  accepte  că  Dragostea  se  găseşte  la  Dumnezeu! –

180. Dragostea este ceea ce aduce Fericirea în fiecare familie; şi cu toate acestea, foarte puţine familii sunt Fericite, pentru că nu vor să accepte să  iubească din toată inima; adică să primească să fie stăpâniţi de Dragoste,  care este Dumnezeu! –

181. Dragostea este bucuria vieţii fiecărui om; şi oricine are Dragoste în   familie şi în inimă, ÎL are pe Dumnezeu de partea lui! –

182. Cine se simte iubit cu Adevărat, face parte din Familia celor ce sunt copii ai lui Dumnezeu; şi cine iubeşte cu Adevărat, este cu Adevărat copil al lui Dumnezeu! –

183. Dragostea Adevărată este atunci când, deşi toate îţi merg pe dos, Cineva te priveşte şi te ajută să ieşi din probleme; te ia pe braţe şi-ţi spune:  „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi!” –

184. Nu cel ce își adună multe comori este bogat, ci cel care le dă celor care sunt în nevoie. –

185. Se prea poate să fii la înălțime, dar să nu fii pe ceva statornic. –

186. Când câinii nu mai latră, hoții pot fura liniștiți; și casa fără câini este prada sigură. –

187. Dumnezeu nu îți dă tot ce îți dorești, ci tot ce îți trebuie. –

188. Omul, de când se naște și până moare, este un căutător; dar la urmă se dovedește că mulți au căutat ce nu le trebuia. –

189. Sunt și copii maturi, dar și oameni imaturi; pentru că nu vârsta aduce maturitatea. –

190. Când lucrezi fără rost, n-o să vezi să ai un rezultat cu rost. –

191. Răbdarea îl face pe om mai puternic; dar puterea nu-l face pe om mai răbdător. –

192. Prietenul adevărat îți este alături oricând și la nevoie nu te lasă; dar prietenul fals te uită chiar când ți-e mai greu. –

193. Inima omului este o casă; și în ea poți duce tot ce iubești și ce dorești. –

194. Minciuna te scapă pe moment, dar te afundă pentru multă vreme. –

195. Iubirea este ca mierea sălbatică: este foarte dulce, dar are și multă amărăciune în ea. –

196. Nu-l disprețui pe cel slab, căci nu știi când îi vei lua locul! –

197. Gândește bine înainte să iei o decizie; căci o decizie luată, îți poate marca viața! –

198. Planurile pentru viață, sunt de bun augur; dar dacă nu-s în Dumnezeu, n-au statornicie. –

199. Când cel rău părăsește calea răutății, prietenii lui îl consideră nebun; dar nebunul nu abandonează răul niciodată. –

200. Omul priceput se ferește de rău, dar cel nepriceput trage numai la rău. –

201. Mai bine să te mustre cineva drag, decât să te vorbească toată lumea. –

202. Dumnezeu îl înalță pe cel smerit; dar pe cei mândri și trufași îi smerește mereu. –

203. Bunătatea omului îl face plăcut; și este o mare cinste să te înconjori cu asemenea oameni. –

204. Cine-l disprețuiește pe cel în nevoi, se disprețuiește pe sine, fiindcă și el va avea nevoi. –

205. Asprimea nu ajută la nimic; dar cei blânzi vor moșteni pământul. –

206. Este o cinste pentru om să fie răbdător; dar cei răi nu poartă răbdarea cu ei, fiindcă îi umilește. –

207. Dacă lumina ta este întuneric, cum vei vedea tu să mergi pe cea mai bună cale? –

208. Cel înțelept calcă strâmb o dată și se învață minte; cel neînțelept chiar și după ce calcă strâmb de zece ori nu se învață minte. –

209. Omul blând aduce pacea, pe oriunde trece; dar nebunul distruge tot. –

210. Cel ce calcă pe urmele răului, va sfârși rău; dar cei buni propășesc din zi în zi. –

211. Mânia este ca un foc: pe unde trece ea, lasă multe pagube. –

212. Cel stăpânit de iubire, va stăpâni cu iubire; dar cei mânioși nu au peste cine să stăpânească. –

213. Cine știe să-și stăpânească gura, va ști să stăpânească și peste alții; dar cel cu limba neînfrânată își pierde autoritatea. –

214. Un om priceput face mai mult decât un om învățat; și mulți sunt învățați, dar puțini sunt pricepuți. –

215. Cartea îi deschide omului ochii; dar puțini știu unde să privească. –

216. Slava îl orbește pe om și nu mai vede calea cea dreaptă; dar cel smerit merge și cu ochii închiși pe ea. –

217. Cine urmează minciuna, se condamnă singur la multe dureri; și va fi mințit și el destul. –

218. Prin înțelepciune, omul ajunge priceput; și priceperea îl face pe om înțelept. –

219. Cine-și zidește casa pe temelia minciunii, nu va propăși; fiindcă temelia i-a fost mincinoasă. –

220. Inima curată este o comoară de mare preț înaintea Domnului; și cel ce o are, este cu atât mai mult. –

221. Principiul omului este să aduni tot ce poți; principiul lui Dumnezeu este să aduni tot ce trebuie. –

222. Credința îl face pe om puternic și încercările îl întăresc. –

223. Un nume frumos nu-l înalță pe om, dar omul își poate face un nume frumos printre cei din jur. –

224. Cel neprihănit se încrede în Domnul și merge mai departe; și nu-i pasă că înainte este furtună. –

225. Multe lucruri poate avea omul, dar niciunul nu-l poate scoate de la judecata lui Dumnezeu. –

226. Ura și mânia sunt două surori gemene; dacă intră acestea într-o casă, o distruge. –

227. Răul nu fuge de om; dar omul poate fugi de rău și poate sta departe de el. –

228. Pe buzele celui smerit, găsești cuvinte pentru suflet; dar gura celui mândru își vestește pieirea. –

229. Invidia îl afundă pe om în nenorocire; și cel ce se lasă purtat de ea, își va distruge sufletul. –

230. Căile Domnului sunt neînțelese dar sigure; poți merge în siguranță pe ele. Dar căile omului sunt și neînțelese și nesigure. –

231. Omul face planuri mari și are rezultate mici; Domnul face planuri mici și are rezultate mari. –

232. Nu este atât de important numele pe care îl porți, ci numele pe care ți-l faci. –

233. Nu este rău să te încrezi în ceva, dar măcar să fie ceva de încredere. -

234. Dacă spui adevărul, ești pe jumătate drept; dar dacă-l și practici, poți fi numit ”un om drept”. –

235. Răutatea îl face pe om să se creadă mare; dar cei din jur nu au aceeași părere despre el. –

236. Cu iubire, te pierzi pe tine și-i câștigi pe cei din jur; dar fără iubire te pierzi și pe tine și-i pierzi și pe cei din jur. –

237. Viclenia te face mai isteț, dar nu-ți garantează și succesul. –

238. Omul își dorește mai mult, dar Domnul îi dă cât poate duce. –

239. Bogăția nu te face mai atrăgător; dimpotrivă, îți aduce multă nefericire. –

240. Cel ce iubește, se uită pe sine de multe ori; dar pe cei pe care îi iubește, nu îi uită niciodată. –

241. Un vrăjmaș poate să te rănească foarte rău; dar prietenul te rănește mai mult decât toți vrăjmașii. –

242. Cine pierde vremea cu nimicuri, nu se va alege cu nimic; dar cine umblă cu Dumnezeu, are beneficii veșnice. –

243. O inimă mulțumită, are totdeauna ce-i trebuie; dar inima nemulțumită nu are niciodată destul. –

244. Nu te bucura de necazul vrăjmașului tău, căci îți vine și ție rândul! Mai bine ajută-l și te va ține minte! –

245. Prietenii adevărați cresc departe de tine; dar îți sunt mai aproape decât ai crede. –

246. Cine umblă cu secrete, își găurește zidul propriei case. –

247. Un sfat bun la vremea lui, face mai mult decât o mie de sfaturi când nu ai nevoie de ele. –

248. Școala înțelepciunii a fost zidită pe terenul ascultării; de aceea, cine merge la școala înțelepciunii, trebuie să treacă prin curtea ascultării. –

249. Cel milostiv își adună comori în cer; dar cei zgârciți le lasă pe toate aici. –

250. Moara clevetitorilor macină mereu; dar ferice de cine nu merge la moara lor! –

251. Stai lângă înțelept, ca să te molipsești și tu! Nu sta lângă cei răi, căci vei pieri odată cu ei! –

252. Cei buni câștigă suflete, iar cei răi își pierd până și sufletul lor. –

253. Inima curată este plăcută Domnului; și cei ce o poartă, ÎL vor vedea pe Dumnezeu. –

254. Pe ușa cea strâmtă poate intra doar câte unul; dar dincolo de ea este loc pentru toată lumea. –

255. Barierele sunt puse să nu ne prăpădim; și în credință găsim multe astfel de bariere. –

256. Ochiul bun e numai lumină și va vedea deslușit calea pe unde să meargă. –

257. Nu e bine să privești la fața omului, căci fața omului este înșelătoare! –  

258. Omul bun își deschide cămara sufletului și te umple de bunătate; și e o plăcere să stai în preajma unui asemenea om! –

259. Prietenul adevărat nu privește la ce ai ca să-ți ia, ci la ce nu ai, ca să-ți dea. –

260. Dacă te vei înconjura cu ziduri groase, vei simți răceala lor; dacă te vei înconjura cu prieteni adevărați, te vei bucura. –

261. Dacă te vezi încercuit, ridică-ți privirea în sus, că de acolo nu ești încercuit! –

262. Inima rea se îngâmfă și nu vrea să asculte sfatul; și singură se prăbușește în îngâmfarea ei. –

263. Lăcomia este o cursă: îți spune că ai nevoie, dar nu îți spune când ai destul ca să te oprești. –

264. Cei cu inima curată ÎL vor vedea pe Dumnezeu; iar cei răi vor vedea mânia Lui. –

265. Casa care are temelia pe stâncă, nu se va clătina; și cei ce locuiesc în ea, nu se tem de furtună. –

266. Apele mari adună tot ce prind în cale; de aceea nu este bine să stai în gura lor, că nu știi când se vor umfla și te vor înghiți! –

267. E urât să urăști binele; dar mai urât este să iubești răul! –

268. Cel mai frumos lucru pe care îl poate face un om, este să iubească; dar dacă nu iubește binele, face numai rău. –

269. O casă dărâmată o mai poți reface, dar o viață pierdută, nu! –

270. De când este mic, omul aleargă și aleargă; o viață întreagă aleargă; dar la urmă pleacă cum a venit. –

271. Un prieten la nevoie, face mai mult decât argintul și aurul; și nu poate fi cumpărat, ci doar câștigat. –

272. Ochiul este lumina trupului; și trupul va fi luminos, în funcție de cum este ochiul. –

273. Invidia nu-l afectează pe cel invidiat; dar pe cel invidios îl distruge. –

274. Domnul nu privește la fața omului, căci știe că e doar de suprafață; EL privește la inimă, căci de acolo izvorăște totul. –

275. Greșeala omului ÎL întristează pe Domnul; dar mai mult decât greșeala, ÎL întristează nerecunoașterea ei. –

276. Bogăția și credința, sunt doi munți separați; și niciodată nu vei putea fi pe amândoi deodată. –

277. Răbdarea îl face pe om mai smerit și răsplata ei este înălțare de la Domnul. –

278. Munții ce-ți stau în cale, nu sunt să te împiedice, ci să te protejeze. –

279. Râul nu-l îneacă pe cel ce stă departe de el; dar cei ce stau numai în râu, vor fi luați de apă. –

280. Orice direcție duce la un punct; dar puncte sunt multe și trebuie să știi la care vrei să ajungi! –

281. Cei neprihăniți trec prin foc și se curățesc; cei răi trec prin foc și se ard. –

282. Prietenia cu omul este o investiție de o viață; prietenia cu Domnul este o investiție veșnică. –

283. Când ești la răscruce, nu alege calea ușoară, ci alege calea cea bună! –

284. Râsul de dinaintea furtunii se preface în scrum; dar lacrima de după furtună este mângâiere de la Domnul. –

285. O portiță deschisă pentru o inimă frântă, face mai mult decât un palat în toată splendoarea lui, pentru o inimă veselă. –

286. Ca o grădină plină cu flori înflorite, așa este inima mulțumitoare; și cine o are, împrăștie parfumul fericirii pe oriunde trece. –

287. Cu mânie nu clădești o casă; dar o poți dărâma într-o clipă. –

288. Nimeni nu-ți poate lua cununa; ci doar o poți neglija tu și apoi o poți pierde. –

289. Cu ceva bun, omul își poate face mult rău; dar cu ceva rău nu-și va putea face niciodată bine. –

290. Limba stricată împrăștie un miros îngrozitor în jurul ei; și buzele necurate spurcă tot ce le iese în cale; dar o inimă sfințită împrăștie parfumul binecuvântării, pe oriunde trece. –

291. Singur ești doar atunci când refuzi să ai prieteni. –

292. Nu este altceva mai rău, decât să consideri răul bine. –

293. Rostul tuturor lucrurilor, este bine definit de la proiectarea lor; însă omul le-a schimbat rostul, după cum i-au fost proiectele. –

294. Nu este de mirare când vezi o minune; ci, de mirare este, că deși o vezi, o neglijezi! –

295. Când tace cel rău, este ca soarele după furtună; dar când tace cel bun, este o mare problemă. –

296. Un fiu neînțelept aduce multă rușine părinților lui. –

297. Mai bine să nu faci niciun legământ, decât să îl faci și după aceea să-l calci! –

298. Viața nu este un joc, deși mulți se cam joacă cu ea! –

299. Răbdarea are limite; așa că nu te întinde prea mult, ca să nu cazi sub pedeapsa celui ce te rabdă! –

300. Strălucirea îi întunecă omului calea; dar simplitatea îl face să vadă chiar și orb dacă ar fi! –

301. Nu e bine să faci răul; cu atât mai mult să nu faci binele! –

302. Dacă nu poți face un bine aproapelui tău, nu te grăbi să-i faci un rău! –

303. Un bine lăsat nefăcut, este un rău făcut sigur. –

304. Inima plină de înșelare, este o scârbă înaintea Domnului; dar duhul smerit este plăcerea Lui. –

305. Nu-l disprețui pe aproapele tău, căci și tu ești aproapele multora! –

306. Iubirea uită greșelile, dar își amintește de lucrurile frumoase. –

307. Nu călca peste reguli, că mai târziu te vor călca și ele! –

308. Nu râde atunci când cineva te învață de bine! Mai târziu ai să plângi și nu te va mai învăța nimeni. –

309. Leagă-ți inima de cer, ca să poți zbura spre EL; n-o lega de ce ai jos, că-L vei pierde pe Hristos! –

310. Nu-ți strânge comori pe pământ, că vei rămâne cu ele aici; ci strângeți comori în cer, ca să poți pleca la ele! –

311. Mulțimea oamenilor răi, nesocotesc Cuvântul Sfânt; ei nu știu că tocmai acel Cuvânt Sfânt îi va judeca. –

312. Harul lui Dumnezeu aduce mântuire și sufletul credincios este salvat de la pieire. –

313. Mulți caută să-și salveze trupul și își pierd sufletul; dar cei ce-și pierd trupul pentru Domnul, își salvează sufletul pentru vecie. –

314. Sufletul omului are rădăcini veșnice; doar trupul trece ca și iarba. –

315. Nu este destul să crezi în Dumnezeu; ci trebuie să te și încrezi din toată inima în EL! –

316. Nu arunca perlele la porci, că le vor călca în picioare; ci adună-le cu grijă și pune-le la loc de cinste! –

317. Cuvintele înțelepte sunt ca mărgăritarele și prețuiesc mai mult decât argintul și aurul; cine le strânge în inima lui, este mai mult decât bogat. –

318. Nu-l asupri pe cel sărman, căci apărătorul lui este Domnul; și EL nu-l va lăsa să fie batjocorit! –

319. Multe lucruri i se par bune omului, dar la urmă îl lasă cu sufletul gol. –

320. Toate lucrurile își au vremea lor și orice vreme este pentru un anumit lucru. –

321. Când disprețuiești un om, ÎL disprețuiești pe Cel ce l-a făcut; dar dragostea te apropie și de om și de Dumnezeu. –

322. Mânia îl duce pe om la pierzare, dar dragostea îl salvează. –

323. Prietenia cu lumea, este vrăjmășie cu Dumnezeu; dar prietenia cu Dumnezeu, este prietenie și cu oamenii. –

324. Numele pe care îl ai, ți l-au dat părinții; numele pe care îl lași, ți-l faci singur. –

325. Nu-l îndepărta pe cel ce ți-a greșit, căci și tu ai greșit de multe ori! –

326. Ridică-l pe cel căzut și nu-l judeca; căci judecându-l, nu-l ajuți cu nimic! –

327. Prietenia celui de departe, de multe ori se dovedește mai apropiată decât a celui de aproape. –

328. Nimeni nu știe ce se află înaintea sa; dar dacă ÎL are pe Domnul, are o nădejde: Nu este singur! –

329. Nu te uita la munții de dinaintea ta, căci nu sunt spre nimicirea ta, ci spre creșterea ta! –

330. Dacă te-ai rătăcit în întuneric, ieși la lumină și vei vedea calea deslușit! –

331. De nu ne-ar iubi Cel Sfânt, am trăi fără speranță; teama ne-ar acoperi și n-am ști ce-nseamnă viață! –

332. Mulți nu vor merge în Cer, pentru că nu cunosc Calea care duce acolo; dar sunt mulți care cunosc Calea și tot nu vor să meargă. –

333. Sunt mulți care ar vrea să-L urmeze pe Domnul și nu știu cum; dar sunt și mulți care știu cum să-L urmeze și nu vor. –

334. Cei necredincioși își urmează căile lor în păcate și credincioșii îl urmează pe Domnul. –

335. Cine-L iubește pe Domnul, iubește viața; și cine iubește viața, va trăi veșnic alături de Cel ce este Viața. –

336. Cine ÎL iubește pe Domnul, își face numai bine, căci Domnul Însuși este binele lui. –

337. Când cel neprihănit strigă, Domnul îl aude; și EL nu va lăsa ca strigătu-i să-i fie în zadar. –

338. Cu răbdare treci și marea; cu grabă nu treci nici strada. –

339. Numele pe care îl ai, poate însemna ceva; numele pe care ți-l faci, poate însemna multe... –

340. Sufletul cel credincios, își găsește fericirea; chiar de-ar fi căzut de tot, în Domnu-și are izbăvirea. –

341. Spinul face rodul lui și măslinul pe al lui; tot așa și credinciosul: face rodul Cerului. –

342. Dacă nu știi a ierta, nu ai învățat iubirea; și n-ai să guști nici-cum așa, ce înseamnă fericirea! –

343. Fără Domnul nu e viață, chiar de-ar fi să fii bogat; trăiești clipa și momentul, dar veșnicia ai ratat! –

344. Un pom verde lângă râu sau o casă pe granit, este omu-acela care, în Hristos e altoit. –

345. Robul Domnului își are, loc lângă Stăpânul; chiar de viața lui e grea, își ține tare drumul. Nu îi pasă când cel rău, urlă și răcnește; căci Domnul lui e lângă el și îl ocrotește. –

346. Sufletul cel credincios, e de Domnul răsplătit; și de a făcut păcate, prin Hristos e izbăvit. –

347. Nu privi în jurul tău, că ai să te amăgești; privește SUS de unde-ți vin, binecuvântări cerești! –

348. Nu te-ndoi de Dumnezeu, când în viață dai de greu; căci EL te are-n brațul Său și când e bine și când e rău! –

349. Nu te-ncrede în ce ai, fiindcă totu-i trecător; dacă vrei viața în Rai, încrede-te-n Mântuitor! –

350. Nu poți viața să-ți păstrezi, oricât ai fi de cumpătat; ci numai Domnului de-o dai, viața ta e la păstrat! –

351. Nu te-ncrede în putere, că nu-i a ta și ai s-o pierzi; într-o zi totul va piere și tot ce ai n-ai să mai vezi! –

352. Floarea crește, înflorește... și copacul face rod; dar credința noastră-n Domnul, a rămas tot ca un plod. –

353. Nu micimea ta-n credință, face să n-ai niciun rod, ci credința ta-n micime, îți lasă viața fără rod. –

354. Minciuna este un vierme, care roade la temelia caracterului. –

355. Dacă nu te pricepi să faci un lucru bun, nu te amesteca să-i încurci pe alții care știu! –

356. Nu trebuie să știi să faci toate lucrurile; oricum nu ai să le poți face pe toate! –

357. Minciuna te înalță doar la rangul de mincinos... calificat; nicidecum nu te face mai înțelept. –

358. Nu te minți singur! E de-ajuns că te mint alții cât pot de mult! –

359. Cu dragoste, chiar și pâinea uscată o mănânci cu plăcere; dar fără dragoste, nici pâinea caldă nu mai este bună. –

360. Speranța nu îți dă lucrurile care îți lipsesc, dar îți dă tăria să mergi mai departe. –

361. Degeaba crezi că ai putere, când să faci nu poți nimic; mai bine spui că n-ai putere și mergi cu Cel ce-a biruit! –

362. Când inima te duce la rău, să nu te miri de ce-i așa, căci tu însuți ai învățat-o să facă rău! –

363. Nu fugi prea departe, ca să nu te rătăcești; stai cât se poate de aproape și n-ai cum să te pierzi! –

364. Nimeni nu îți poate dovedi adevărul, dacă tu însuți nu poți să-l înțelegi! –

365. Să nu crezi că o minciună, poate viața a-ți salva; asta este o minciună; și de-ai crezut-o, ai picat! –

366. În oglindă, te privești și îți aranjezi exteriorul; interiorul ți-l aranjezi, privindu-te în Cuvântul Domnului. –

367. Nu te îndoi de Adevăr! Adevărul este sigur și nu se schimbă nicidecum. –

368. La ce bun să minți? Te simți mai bine? O să dormi mai liniștit? Minciuna te îndepărtează până și de cei mai buni prieteni. –

369. Dacă acoperi o minciună cu o alta, cu ce o vei acoperi pe ultima? –

370. Poți crede că L-ai cunoscut pe Dumnezeu și să rămâi neschimbat; dar nu poți rămâne neschimbat, după ce L-ai cunoscut pe Dumnezeu! –

371. Minciuna este o cursă: îți spune că te scapă, dar te afundă și mai mult. –

372. Când vrei să spui adevărul, minciuna îți spune că greșești; dar dacă asculți de minciună, greșești cu adevărat. –

373. Adevărul nu te minte niciodată, iar minciuna nu îți spune adevărul niciodată! –

374. Nu e rău ceea ce ți se pare că este, ci ceea ce spune Dumnezeu că este! –

375. Ascultarea poate fi și sfântă; dar numai să știi ce este sfânt, ca să asculți de el! –

376. Ascultător nu ești numai dacă asculți niște cuvinte; ci dacă le și împlinești! –

377. Nu căuta să fii mare! Caută să fii ceea ce ești! Prefăcuți sunt destui. –

378. Nu ești niciodată atât de mic, încât să nu fii văzut; și nici atât de mare, încât să nu fii pierdut din vedere. –

379. Nu te făli că ești sus, căci nimeni n-a ajuns atât de sus, încât să nu mai și cadă! –

380. Când cel rău îți dă târcoale și vrea să te înhațe, fii și tu la fel cu el și spune-i: ”NU!”, că n-ar’ ce-ți face! –

381. Nu te-ntinde să iei tot, c-ai să vezi că-i în zadar; întinde-te să iei ce poți: Viața veșnică în dar! –

382. Dacă crezi că tu ai tot și ca tine nimeni nu-i, spune-I asta Celui Sfânt; și-ai să vezi atunci ce spui! –

383. Un om bun își face casă - și palat are în Cer; dar cel rău cât o s-adune, toate vin și toate pier! –

384. Dacă-l vezi pe cel lipsit și treci țanțoș făr’ să-i dai, într-o zi îi vei lua locul și-ai să vezi cum e să n-ai! –

385. Nu este rău să fii atras de un lucru bun; dar să fii atras de un lucru rău, nu e bine deloc! –

386. Dacă nu mai vezi niciun viitor, privește la prezent! Dacă ți-ai pierdut și prezentul, privește la Dumnezeu, că EL este și prezentul și viitorul! –

387. Fără credință poți trăi, dar nu vei vedea împărăția lui Dumnezeu! –

388. Dacă te-ai rătăcit în noapte, cheamă Lumina în ajutor! –

389. Când mergi pe calea cea îngustă, mai aluneci, fiindcă este îngustă! –

390. O cale nu o poți găsi sigură după aspect, ci după direcție. –

391. Speranța fără Cel ce este Speranța noastră, este doar o iluzie. –

392. Nu aștepta ”cai verzi”!  Mai bine ia-ți tu unul, ca să fii sigur de el! –

393. Adevărul este ca o sabie: tăios pentru mincinoși și apărător pentru cei ce-l mânuiesc. –

394. Rădăcina păcatului este pofta; și înfrânarea poftelor este sfințire. –

395. Calea celor răi duce numai la rău; și cine îi urmează, cad în aceeași groapă. –

396. Cel ce cade, mai are o șansă să se și ridice; dar cel ce se complace în cădere, nu se mai ridică. –

397. Nu te opri când dai de greu, căci greul tot rămâne! –

398. Adevărul te înalță, chiar dacă uneori te trece și prin locuri joase; dar minciuna te prăpădește în adânc, deși îți promite cele mai înalte culmi. –

399. Viața omului e-o plută și plutește pe-un ocean; de n-o ancorezi în Domnul, se va pierde de liman. –

400. Nu îți pierde ținta sfântă și nu te-abate înspre rău, fiindcă tot ce faci în viață, se va-ntoarce-n contul tău! –

401. Atunci când vezi că drumu-i greu și poveri grele te-apasă, nu uita de Dumnezeu, că EL singur nu te lasă! –

402. Chiar de calea-ți este grea, cu nori și ploaie tot mai des, nu uita că vine vremea, când o să ai și de cules! –

403. Domnul, pentru cel ce-ndură, are o răsplată mare; și nu trece cu vederea, nici o mică întristare! –

404. Când te simți tu cel mai singur, nu uita de Domnul tău; căci mereu EL e cu tine; te ia pe brațe-n orice greu! –

405. Nu vă-ncredeți în cei mari, fiindcă trec cum au venit; încredeți-vă-n Dumnezeu, că EL e de neclintit! –

406. Stai nepăsător când Domnul, spune c-ar’ să vină iar; dar când EL o să revină, vei rămâne-n chin și-amar! –

407. De-ai vedea ce-i după moarte, sigur te-ai gândi mai mult; însă asta nu se poate; cu EL mergi dac-ai crezut! –

408. O ușă e deschisă-n Cer și aceea-i pentru tine; nu o ignora acum, fiindcă alta nu-i, știi bine! –

409. O Cale duce-n Ceruri Sus; una doar și e îngustă; nu o lua nici-cum pe-alături, pe unde este lume multă! –

410. Dacă crezi că-n Cer se poate, să ajungi oricum cum vrei, să o știi de-acuma bine, că ajungi unde nu vrei! –

411. O cale pe alături, duce la pierzare; dar calea cea îngustă, duce la salvare! –

412. Când norii vin deasupra ta și ploaie îți aduc, nu te plânge și nu dispera: cu tine-i Cel Prea Sfânt! –

413. Nu e de-ajuns să crezi că EL, a murit în locul tău; ia-L pe Domnul Dumnezeu și fă-L Mântuitorul tău! –

414. Când Domnul e de partea mea, nu mă tem orice-ar veni; EL îmi ia povara grea și cu EL voi birui! –

415. Cine-L ascultă pe Domnul, este un om înțelept; și înțelepciunea aceasta nu-i va fi luată de nimeni. –

416. Nu îți irosi timpul, cercetând lucruri fără importanță; dacă tot vrei să cercetezi, cercetează voia lui Dumnezeu cu privire la tine! –

417. Când te găsești în vreo înfundătură, nu mai înainta! Oprește-te și caută ieșirea! –

418. Nu te grăbi să tragi concluzii, înainte să cunoști toate detaliile; căci o concluzie greșită, îți poate distruge viața! –

419. Caracterul îl face pe om mai plăcut; și e o plăcere să te inconjori cu oameni de caracter! –

420. Oricât de mult ți-ai acoperi trupul, sufletul rămâne la fel de descoperit și ți-l poate vedea oricine. –

421. Nimic nu este atât de acoperit, încât să nu poată fi descoperit; și nimic din ce este descoperit, nu va rămâne necunoscut! –

422. Sufletul celui pierdut, nu mai trage nădejde; dar Domnul îl ridică și pe acela, fiindcă are mare preț în ochii Lui. –

423. Dacă te-ajută cu ceva să-ți spun că contezi, ți-o spun acum: Cerul îți va simți lipsa dacă nu vei fi acolo! –

424. Pomul face rodul său și știi de care să te apropii ca să mănânci; dar omul face roade, că nu știi dacă să te apropii de el sau nu! –

425. Dacă urăști pe cineva, îți otrăvești sufletul; și cu mânie îți distrugi și ceea ce prețuiești tu mai mult. –

426. Orice decizie bună se ia la rece, nu la cald. –

427. O decizie luată în pripă, poate avea efecte mai grave decât lipsa ei. –

428. Cea mai gravă formă de înșelare, este atunci când te înșeli singur și zici că așa e bine. –

429. Deși cel orb nu vede lumina și cel surd nu aude sunetul, acestea nu pot fi negate de cei care văd și aud. –

430. Dacă alții nu-l văd pe Isus în viața ta, degeaba te chinui tu să le explici că este! –

431. Nu te zbate să-mi dovedești că ești ceea ce nu ești, fiindcă eu văd bine cine ești! –

432. Dacă Hristos nu ne unește, înseamnă că nu suntem din același aluat. –

433. Suferința este mama învățăturii. De aceea este bine sa învățăm din suferințele altora, ca sa nu ajungem și noi la fel. –

434. Spune-i omului ce vrea să audă și te va iubi! Spune-i ce nu vrea să audă și te va urî! – 

435. Dacă minți, pe tine însuți te minți; căci adevărul iese ca păduchele în frunte. –

436. Adevărul este lauda celui drept și minciuna este acoperământul celui nedrept. –

437. Decât să suferi din cauza adevărului, mai bine bucură-te de el! Căci e mult mai bine când adevărul te susține și nu te condamnă. –

438. Când nelegiuirea triumfă, poporul suferă; dar dacă poporul se bucură de nelegiuire, atunci nu mai avem nicio șansă! –

439. Deși ne dorim cu toții binele, nu înțelegem cu toții că făcând răul nu avem cum să ne bucurăm de bine! –

440. Dacă nu înțelegem că răul crește și înflorește prin noi, n-avem nicio șansă să ne descotorosim de el. –

441. Prostia nu are limite; de aceea nici nu e nevoie să căutăm să vedem care sunt limitele ei. –

442. Când credeai că le-ai văzut pe toate, hop!, mai apare o nefăcută! Ca să nu mai credem că le-am văzut pe toate și le știm pe toate. –

443. Decât să faci un rău mic, mai bine fă un bine mic; și decât să faci un rău mare, mai bine fă un bine mare! –

444. Știința îi deschide omului ochii și cunoașterea îl face priceput; și cu înțelepciune le va folosi din plin. –

445. Mai bine să-ți vezi de treaba ta, decât să te bagi în treburile altora. –

446. Minciuna îți promite că te scapă, dar te îngroapă și mai mult. –

447. Chiar dacă nu crezi că e bine să spui adevărul, spune-l, căci tot se va afla! Și e mai bine să-l spui tu decât să-l spună alții! –

448. Una e să știi ce să faci și să nu faci și alta e să faci și să nu știi ce faci. –

449. O clipă de atenție, îți poate face viața mai frumoasă; o clipă de neatenție, ți-o poate distruge. –

450. Iubirea umblă cu capul spart, rănită, chinuită, iar ura, plină de viață, bine aranjată, se bucură de îmbrățișările noastre. –

451. Mai bine să înțelegi ce e bine și să faci, decât să nu înțelegi ce e rău și să faci. –