Paul și Silvan și Timotei, Bisericii tesalonicenilor în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Hristos: Har vouă și pace de la Dumnezeu Tatăl nostru și de la Domnul Isus Hristos!
Mulțumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toți, pomenindu-vă neîncetat în rugăciunile noastre, amintindu-vă neîncetat lucrarea credinței și rodul iubirii și răbdarea nădejdii Domnului nostru Isus Hristos înaintea lui Dumnezeu și Tatăl nostru, știind frați iubiți, că alegerea voastră este sub Dumnezeu! Căci Evanghelia noastră nu a ajuns la voi numai în cuvânt, ci și în putere și în Duhul Sfânt și în multă deplinătate, după cum știți bine felul nostru dintre voi.
Și voi v-ați făcut imitatorii noștri și ai Domnului, primind Cuvântul în mult necaz, cu bucuria Duhului Sfânt, încât să fiți un semn tuturor credincioșilor din Macedonia și Ahaia. Căci de la voi a răsunat Cuvântul Domnului nu numai în Macedonia și Ahaia, ci și în tot locul a ieșit credința voastră în Dumnezeu, încât nu mai avem trebuință să spunem noi ceva. Căci ei înșiși vestesc pentru noi, ce fel de intrare am avut la voi și cum v-ați întors la Dumnezeu de la idoli, să slujiți Dumnezeului Viu și Adevărat și să-L așteptați pe Fiul Lui din Ceruri, care a înviat dintre cei morți: pe Isus, Cel ce ne izbăvește de mânia viitoare.
Căci știți voi înșivă, fraților, că intrarea noastră la voi nu a fost zadarnică; ci și după ce am pătimit și am fost ocărâți la Filipi, după cum știți, am îndrăznit în Dumnezeul nostru, să vă vorbim Evanghelia lui Dumnezeu în multă luptă.
Căci îndemnul nostru nu este din rătăcire, nici din necurăție, nici cu viclenie, ci după cum am fost socotiți sub Dumnezeu să ne încredințeze Evanghelia aceasta, așa și vorbim, ca să placem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, Cel ce ne încearcă inimile.
Căci niciodată n-am vorbit vreun cuvânt de lingușire, după cum știți, nici în fățărnicie sau lăcomie (Dumnezeu este martor), nici căutând slavă de la oameni (nici de la voi, nici de la alții).
Puteam să vă fim povară ca apostoli ai lui Hristos, dar felul nostru în mijlocul vostru a fost ca o doică ce-și crește copiii. În fierbințeala aceasta pentru voi, ne bucuram să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci și sufletele noastre, fiindcă ne-ați făcut iubiți. Căci vă aduceți aminte, fraților, munca și osteneala noastră, căci zi și noapte am lucrat, ca să nu împovărăm pe cineva dintre voi; și am propovăduit la voi Evanghelia lui Dumnezeu.
Voi sunteți martori - și Dumnezeu - cu câtă sfințenie și dreptate și neprihănire ne-am purtat între voi, credincioșii! După cum știți, ca un tată cu copiii săi, vă îndemnam pe fiecare dintre voi și vă încurajam și vă mărturiseam, să umblați vrednici lui Dumnezeu, Cel ce v-a chemat la împărăția și slava Sa.
Și de aceea și noi mulțumim neîncetat lui Dumnezeu, că primind cuvântul auzit de la noi, ați primit Cuvântul lui Dumnezeu, nu al oamenilor; și după cum este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu, care și lucrează în voi, credincioșii.
Căci voi fraților, v-ați făcut imitatori ai bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeea, în Hristos Isus; căci așa ați suferit și voi de la cei de un neam cu voi, cum și ei de la iudei; cei ce și pe Domnul Isus L-au omorât și la fel și pe profeți și pe voi v-au prigonit; și nu sunt plăcuți lui Dumnezeu și sunt împotrivitori tuturor oamenilor. Ne opresc să vorbim neamurilor, ca să nu se mântuiască, ca astfel să pună ei vârf totdeauna păcatelor lor; dar i-a ajuns și pe ei mânia până la urmă.
Noi dar fraților, fiind despărțiți de voi pentru o vreme (cu fața, nu cu inima), mai mult am luptat să vă vedem fața, cu multă dorință! De aceea, fiindcă am vrut să venim la voi (cel puțin eu, Paul) și nu o dată sau de două ori, dar ne-a împiedicat Satana! Căci, cine este nădejdea sau bucuria sau cununa laudei noastre, dacă nu sunteți voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Sa?! Căci voi sunteți slava și bucuria noastră!
De aceea, ne-mai-putând răbda, am avut plăcerea să rămânem singuri în Atena; și l-am trimis pe Timotei, fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu și împreună lucrătorul nostru în Evanghelia lui Hristos spre întărirea voastră, ca să vă îndemne pentru credința voastră, pentru ca nimeni să nu se clatine în necazurile acestea. Căci știți că la aceasta suntem rânduiți! Căci chiar și când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea de suferit, cum a și fost și o știți.
De aceea și eu ne-mai-putând răbda, am trimis ca să aflu despre credința voastră, ca nu cumva să vă pângărească ispititorul și să se facă zadarnică osteneala noastră. Dar acum a venit Timotei de la voi la noi și ne-a adus o veste bună despre credința și dragostea voastră și că aveți neîncetat o bună amintire despre noi, totdeauna dorind să ne vedeți, precum și noi pe voi. De aceea ne-am mângâiat, fraților, cu privire la voi, pe tot necazul și nevoia noastră, datorită credinței voastre; căci acum trăim, pentru că voi stați în Domnul!
Căci, ce mulțumire putem da lui Dumnezeu, ca răsplată pentru voi, pentru toată bucuria cu care ne bucurăm datorită vouă, înaintea Dumnezeului nostru?! Zi și noapte nu încetez să mă rog, ca să vă vedem fața și să împlinească ce mai lipsește credinței voastre!
Dar EL, Dumnezeu și Tatăl nostru și Domnul nostru Isus Hristos, să îndrepte calea noastră către voi! Iar voi sporiți Domnului și prisosiți în dragoste unii pentru alții și pentru toți, precum și noi pentru voi, spre întărirea inimilor voastre neprihănite, în sfințenie înaintea lui Dumnezeu și Tatăl nostru, în venirea Domnului nostru Isus Hristos, cu toți sfinții Lui!
Și în rest fraților, vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Isus, ca după cum ați primit de la noi cum trebuie să umblați și să placeți lui Dumnezeu (după cum și umblați), să creșteți tot mai mult!
Căci știți ce porunci v-am dat prin Domnul Isus! Căci aceasta este voia lui Dumnezeu: sfințirea voastră; să vă feriți de curvie! Fiecare din voi, să știe să-și stăpânească vasul în sfințenie și în cinste! Nu în patima poftelor, ca și neamurile care nu-L cunosc pe Dumnezeu.
Să nu calce și să nu păgubească dreptul fratelui său, fiindcă răzbunarea Domnului este peste toți aceștia, după cum v-am spus și mai dinainte și v-am mărturisit; căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințire!
Așadar, cine se leapădă, nu de un om se leapădă, ci de Dumnezeu, Cel care ne-a dat și Duhul Lui Cel Sfânt.
Iar despre iubirea de frați, nu aveți trebuință să vă scriu, căci voi înșivă sunteți învățați de Dumnezeu, să vă iubiți unii pe alții. Și o și faceți cu toți frații, din toată Macedonia.
Vă îndemnăm dar fraților, să creșteți și mai mult și să trăiți în liniște și fiecare să-și facă ale lui și să lucrați cu mâinile voastre, după cum v-am poruncit; ca să trăiți cuviincios cu cei de afară și să nu aveți trebuință de nimeni!
Nu vă vreau dar fraților în necunoștință, despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristați ca și ceilalți care nu au nădejde; căci dacă credem că Isus a murit și a înviat, tot așa-i va aduce Dumnezeu și pe cei ce au adormit în Isus, împreună cu EL.
Căci aceasta vă spunem prin Cuvântul Domnului: că noi cei vii, cei rămași la venirea Domnului, nu o vom lua înainte celor ce au adormit. Căci Însuși Domnul, la un semn poruncitor, cu glasul căpeteniei* îngerilor și cu trâmbița lui Dumnezeu, se va coborî din Cer și întâi vor învia cei morți în Hristos; apoi, noi cei vii, cei rămași, vom fi răpiți împreună cu ei în nor, ca să-L întâmpinăm pe Domnul în văzduh. Și astfel, vom fi totdeauna împreună cu Domnul.
Așadar, mângâiați-vă unii pe alții, cu aceste cuvinte!
Iar despre timpuri și vremuri, fraților, nu aveți trebuință să vi se scrie, căci știți bine voi înșivă, că ziua Domnului va veni ca un hoț, noaptea!
Căci, când vor zice: "Pace și așezare", atunci va veni fără veste pieirea peste ei, ca durerea femeii însărcinate și nu vor avea scăpare.
Dar voi fraților nu sunteți în întuneric, ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț! Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei; nu suntem ai nopții, nici ai întunericului.
Astfel dar, să nu dormim ca și ceilalți, ci să veghem și să fim treji! Căci cei ce dorm, dorm noaptea; și cei ce se îmbată, se îmbată noaptea.
Dar noi, care suntem ai zilei, să fim treji, îmbrăcați cu platoșa credinței și a dragostei și cu coiful nădejdii mântuirii. Căci Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci la dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Isus Hristos, Cel ce a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie dormim, să trăim împreună cu EL! De aceea, mângâiați-vă unii pe alții și zidiți-vă spre Cel Unu, după cum și faceți!
Vă rugăm dar fraților, să-i cinstiți pe cei ce se ostenesc între voi și sunt mai-marii voștri în Domnul și vă sfătuiesc; și învredniciți-i de mai multă prisosință în dragoste, datorită lucrării lor!
Trăiți în pace între voi!
Vă îndemnăm dar fraților, să-i sfătuiți pe cei fără rânduială, să-i îmbărbătați pe cei slabi, să-i ajutați pe cei neputincioși, să fiți îndelung răbdători cu toți!
Vedeți să nu răsplătească cineva cu rău pentru rău, ci urmăriți totdeauna ce este bine; și unii către alții și către toți!
Bucurați-vă totdeauna!
Rugați-vă neîncetat!
Mulțumiți pentru tot, căci aceasta este voia lui Dumnezeu în Hristos Isus pentru voi!
Nu stingeți Duhul!
Nu disprețuiți profețiile!
Cercetați totul și păstrați ce este bun!
Feriți-vă de orice vedeți rău!
Și EL, Dumnezeul păcii, să vă sfințească cu desăvârșire; și întregul vostru duh și sufletul și trupul, să vă fie păzite în neprihănire, pentru venirea Domnului nostru Isus Hristos!
Credincios este Cel ce vă cheamă, care o va și face!
Fraților, rugați-vă pentru noi!
Îmbrățișați-i pe toți frații, cu o sărutare sfântă!
Vă rog fierbinte înaintea Domnului, să citiți epistola tuturor fraților sfinți!
Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi, Amin!
[Prima scrisoare către tesaloniceni, de la Atena]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu