1 Simeon Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, celor care au dobândit credința de același preț cu noi, în dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului nostru Isus Hristos:
2 Har vouă și pacea să vi se înmulțească, în cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus!
3 Cum dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit totul pentru viață și evlavie, prin cunoașterea Celui ce ne-a chemat prin slavă și virtute,
4 prin care ne-a dăruit foarte mari și prețioase făgăduințe, ca prin acestea să fiți părtași firii dumnezeiești, scăpând de pofta stricăciunii din lume.
5 Și pentru aceasta dar, puneți-vă toată râvna să adăugați în credința voastră virtutea și în virtute cunoștința,
6 și în cunoștință curăția și în curăție răbdarea și în răbdare evlavia,
7 și în evlavie iubirea frățească și în iubirea frățească dragostea,
8 căci acestea crescând între voi și sporind, nu vă vor lăsa fără lucru, nici fără roade, spre cunoașterea Domnului nostru Isus Hristos!
9 Fiindcă cine nu are acestea, este un orb, unul cu vederea slabă, care a uitat curățirea de păcatele lui de mai demult.
10 De aceea fraților, străduiți-vă mai mult să vă faceți statornică chemarea și alegerea, căci făcând așa, nu veți greși niciodată!
11 Căci astfel, vi se va da din belșug intrarea în împărăția veșnică a Domnului nostru și Mântuitorului Isus Hristos!
12 De aceea nu încetez să vă amintesc despre acestea, deși știți și să fiți tari în adevărul pe care-l aveți.
13 Dar socotesc că este drept, ca atât timp cât mai sunt în cortul acesta, să vă țin treji în aducere aminte,
14 știind că va fi lepădat curând cortul meu, după cum și Domnul nostru Isus Hristos mi-a arătat.
15 Dar mă voi strădui, ca și după ieșirea mea, să aveți cu voi acestea în amintire și să le faceți.
16 Căci nu luându-ne după basme meșteșugite, v-am făcut cunoscut puterea și venirea Domnului nostru Isus Hristos, ci fiindcă am fost părtași acelei măreții!
17 Căci a primit cinste și slavă de la Dumnezeu Tatăl, când un glas ca acesta I-a venit din înălțimea slavei: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în care am EU plăcerea!"
18 Și noi am auzit glasul acesta coborându-se din cer, când eram cu EL pe muntele cel sfânt.
19 Și avem și mai puternic cuvântul profetic, la care bine faceți că luați seama, ca la o făclie ce luminează în loc întunecos, până când se va lumina de ziuă și va răsări Luceafărul în inimile voastre.
20 Dar mai întâi să știți aceasta: orice profeție a Scripturii, nu se face după socotința cuiva,
21 căci nu din voia omului s-a făcut vreodată o profeție; ci sfinții lui Dumnezeu au vorbit oamenilor, purtați de Duhul Sfânt.
1 Dar în popor s-au făcut și profeți mincinoși, cum și între voi vor fi învățători mincinoși. Aceștia vor strecura erezii nimicitoare și tăgăduindu-L pe Stăpânul care i-a răscumpărat, își vor aduce o grabnică pieire.
2 Și mulți se vor duce în destrăbălările înșelăciunilor lor; și din pricina lor, calea adevărului va fi hulită.
3 Și în lăcomie, vă vor înșela cu cuvinte înșelătoare, a căror pedeapsă de demult pregătită nu va zăbovi și pierzarea nu va dormita.
4 Căci dacă nu i-a cruțat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat înlănțuiți în întunericul Tartarului*, lăsându-i păziți pentru judecată
5 și n-a cruțat nici lumea cea veche, ci l-a păzit numai pe Noe, al optulea, propovăduitorul dreptății, când a adus cataclismul peste lumea necredincioasă
6 și cetățile Sodoma și Gomora prefăcându-le în cenușă, le-a condamnat la nimicire, ca o pildă pentru necredincioșii ce vor veni în viitor
7 și l-a scos pe dreptul Lot, cel întristat de purtarea desfrânată a celor nelegiuiți,
8 căci locuind între ei, dreptul acesta, zi de zi își chinuia sufletul lui cel drept, văzând și auzind faptele lor nelegiuite.
9 Domnul știe să-i scape din încercare pe cei credincioși; și pe cei nedrepți să-i păstreze, pentru a fi pedepsiți în ziua judecății!
10 Dar mai ales pe cei ce merg și se supun în pofta trupului lor, disprețuind stăpânirea. Îndrăzneți, îngâmfați, care nu se cutremură să hulească Slăvile,
11 unde îngerii sunt mai mari în tărie și putere și unde nu aduc judecată hulitoare la Domnul împotriva lor.
12 Dar aceștia, ca vietățile necuvântătoare, din fire făcute spre a fi prinse și nimicite, hulesc în ce nu cunosc și vor pieri în stricăciunea lor,
13 primindu-și răsplata nedreptății din marile lor plăceri, cei ce se desfată în fiecare zi. Pete și ocară sunt cei ce în rătăcirile lor, se desfată la mesele voastre de dragoste,
14 având ochii plini de preacurvie și neînfrânați de la păcat, amăgind sufletele nestatornice, având inima deprinsă la lăcomie; niște fii ai blestemului.
15 Părăsind calea cea dreaptă, s-au rătăcit și au apucat pe calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata nedreptății;
16 dar a primit mustrare pentru fărădelegea lui, în glas de om, de la măgarul cel necuvântător pe care-l călărea și a împiedicat nebunia profetului.
17 Aceștia sunt izvoare fără apă și nori purtați de vânt, cărora li se păstrează întunericul întunericului în veac.
18 Căci ei rostesc vorbe mari, deșarte, găunoase, momind cu poftele trupului și înșelându-i pe cei ce abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.
19 Ei le promit libertatea, în timp ce ei sunt robi ai stricăciunii; fiindcă cine te biruie, acela te și stăpânește.
20 Căci dacă au scăpat de întinările lumii, prin cunoașterea Domnului și Mântuitorului Isus Hristos, dar se încurcă din nou în acestea și sunt învinși, starea lor cea din urmă se face mai rea decât cea dintâi.
21 Căci era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât cunoscând-o, să se întoarcă de la sfânta poruncă ce li s-a încredințat!
22 Dar lor li s-a întâmplat adevărul zicătorii: "Câinele se întoarce la vărsătura lui și scroafa spălată la tăvăleală în mocirlă".
1 Iubiților, aceasta este a doua epistolă pe care v-o scriu; în ambele, vă amintesc cugetarea limpede,
2 amintindu-vă cuvintele rostite mai înainte de sfinții profeți și de poruncile Domnului și Mântuitorului nostru prin apostoli.
3 Mai întâi să știți aceasta: că la sfârșitul zilelor, vor veni batjocoritori plini de batjocură, care vor umbla după poftele lor
4 și zicând: "Unde este promisiunea venirii Lui? Căci de când au adormit părinții, toate au rămas așa ca de la începutul zidirii..."
5 Căci ei se prefac că nu știu că odinioară erau ceruri și un pământ scos din apă și prin apă s-a întărit la Cuvântul lui Dumnezeu,
6 prin care a pierit lumea de atunci înecată de apă;
7 iar cerurile și pământul de acum sunt ținute prin Cuvântul Lui, păstrate pentru focul din ziua judecății și a pieirii oamenilor necredincioși.
8 Dar în aceasta, nu uitați iubiților, că o zi la Domnul este ca o mie de ani și o mie de ani sunt ca o zi!
9 Domnul nu întârzie împlinirea făgăduinței, cum socotesc unii că întârzie; ci este îndelung răbdător pentru noi, nevrând să piară cineva, ci toți să ajungă la pocăință.
10 Ziua Domnului va veni ca un hoț, noaptea, în care cerurile vor trece cu vuiet mare, stihiile arzând vor pieri și pământul cu ce este pe el va fi ars.
11 Deci, dacă toate acestea vor dispărea, cât de mult va trebui să vă supuneți în sfântă purtare și cucernicie,
12 așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile vor arde și vor pieri și stihiile arzând se vor topi?
13 Dar noi așteptăm ceruri noi și un pământ nou, după promisiunea Lui, unde va locui dreptatea.
14 De aceea iubiților, așteptând aceasta, străduiți-vă să vă găsească EL, fără prihană și fără vină, în pace;
15 și socotiți ca mântuire, îndelunga răbdare a Domnului nostru, după cum v-a scris și iubitul nostru frate Paul, după înțelepciunea care i s-a dat lui
16 și cum vorbește el în toate epistolele lui, în care sunt unele lucruri greu de înțeles, pe care cei neștiutori și neîntăriți le răstălmăcesc, ca și pe celelalte Scripturi, spre pierzarea fiecăruia dintre ei.
17 Voi deci iubiților, cunoscându-le mai dinainte, păziți-vă să nu cădeți din întărirea voastră, târâți în rătăcirea nelegiuiților,
18 ci creșteți în harul și în cunoștința Domnului nostru și Mântuitorului Isus Hristos! Lui să-I fie slava și acum și în ziua veșniciei, Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu