1 Bătrânul către Gaiu cel iubit, pe care eu îl iubesc în adevăr:
2 iubitule, pentru toate mă rog să sporești și să fii sănătos, precum este de spornic sufletul tău!
3 Căci m-am bucurat nespus când au venit frații și au mărturisit adevărul despre tine, precum că tu umbli în adevăr.
4 Mai mare bucurie ca aceasta nu am, decât auzind despre copiii mei că umblă în adevăr!
5 Iubitule, dacă ceea ce faci fraților și la cei străini, faci cu credință,
6 ceea ce au mărturisit despre dragostea ta înaintea Bisericii, bine vei face să-i ajuți, într-un chip vrednic înaintea lui Dumnezeu!
7 Căci pentru Numele Lui au ieșit ei, fără să primească ceva de la neamuri.
8 Deci, noi suntem datori să-i sprijinim pe aceștia astfel, ca să fim împreună lucrători cu ei în adevăr!
9 Am scris ceva Bisericii, dar întâiul lor iubit Diotref nu ne primește!
10 De aceea, dacă voi veni, îi voi aminti faptele pe care le face, defăimându-ne cu vorbe rele; și nemulțumindu-se cu acestea, nici nu-i primește pe frați; și pe cei ce vor să-l oprească, îi dă afară și din Biserică.
11 Iubitule, nu urma răul, ci binele! Cine face binele este din Dumnezeu; dar cine face răul nu L-a văzut pe Dumnezeu!
12 Demetriu a primit mărturie de la toți și din partea adevărului și mărturisim și noi; și știți că mărturia noastră este adevărată!
13 Mai aveam multe de scris, dar nu vreau să-ți scriu prin cerneală și condei.
14 Nădăjduiesc să te văd curând și să vorbim gură către gură! Pace ție! Prietenii te îmbrățișează! Îmbrățișați-i pe prieteni după nume!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu